Autorităţile clujene au dat startul punerii în valoare a unuia dintre atuurile naturale majore ale municipiului, după ce acesta a fost neglijat ani în şir. Zona Cetăţuii este acum neîntreţinută, devastată de alunecări de teren şi cu imaginea blocată de cabluri.

Administraţia locală vrea să pună în valoarea citadeala de pe Cetăţuie, mai precis o parcelă de aproximativ 4.000 de mp. Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de marți un proiect de hotărâre pentru mandatarea executivului Primăriei de a negocia un contract de uzufruct cu proprietarul terenurilor, grupul financiar Banca Transilvania. Iniţiativa vine după ce arhitecţii şi societatea civilă au atrasa atenţia asupra degradării unuia dintre cele mai valoroase monumente ale oraşului.

"Parcul Cetăţuia a intrat în proprietatea societăţii Unita Turism Holding în baza certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor eliberat de Ministerul Turismului în 15 noiembrie 1994. Ulterior acelaşi imobil a făcut obiectul unor contracte translative de proprietate, actualul proprietar fiind BT Leasing Transilvania, iar Unita Turism are drept de folosinţă şi posesie. Asupra imobilului este înscris un drept de ipotecă în favoarea Băncii Transilvania", a artătat Direcţia Patrimoniu din cadrul Primăriei.

Având în vedere noile date, structura din cadrul instituţiei a propus demararea unor negocieri cu Unita şi cu Banca Transilvania pentru încheierea unui contract de uzufruct (de folosinţă pe o perioadă a bunului, cu obligativitatea de a-l restitui proprietarului), cu titlu gratuit, în vederea punerii în valoare a unei porţiuni din platoul cunoscut sub denumirea de "zona Cetăţuia", de aproximativ 4000 de mp, reprezentând partea din terenul proprietate privată care este situată la limita dinspre proprietatea municipiului şi Hotel Belvedere, pe laturile de sud-est.

Consilierii locali vor dezbate la şedinţa de marți un proiect de hotărâre în acest sens, de a mandata executivul Primăriei să poarte negocierile pentru obţinerea porţiunii de teren de pe Cetăţie în vedere demarării unor investiţii prin care să se valorifice citadela oraşului. 
Primăria a iniţiat încă din februarie, în mandatul Moisin, o serie de dezbateri publice pentru valoarificarea Dealului Ctăţuii. Discuţiile au pus pe tapet necesitatea demarării unui plan urbanistic de zonă protejată, intervenţii de stabilizare a versantului, legături mai bune cu oraşul, amenajarea unui teatru de vară şi colaborarea proprietarului privat din zonă, Unita Turism Holding ce deţine jumătate din suprafaţă. În vara acestui an, Ordinul Arhitecţilor din România - Filiala Transilvania (OAR-T) a organizat în zonă şi o şcoală de vară pentru studenţi, cu sprijinul primăriei. Sub coordonarea a cinci cadre didactice, la universitatea de vară au luat parte 30 de studenţi ai unor facultăţi de specialitate din cadrul universităţilor clujene, dar şi din alte oraşe. Din analizele studenţilor a reieşit starea degradată în care se află Dealul Cetăţuii, invadat de vegetaţie şi cu monumentele care necesită intervenţii de restaurare. Mai mult, studenţii au făcut propuneri de intervenţii care se pot realiza, dar şi sugestii de utilizare a locului: zona ar putea primi un punct de informare turistică, spaţii de cultură, există posibilitatea de amenajare a unei scene şi a unei zone de spectacol în sistem de amfiteatru în aer liber. Intervenţiile majore pe care le reclamă Cetăţuia pot fi stabilite doar în urma unui concurs de idei, prin propunerile unor specialişti, a fost soluţia dată de arhitecţii clujeni pentru salvarea citadelei oraşului.

Pentru a trage un semnal de alarmă privind Cetăţuia şi punerea sa în valoare, OAR-T a organizat în zonă şi un eveniment în perioada 5-7 octombrie - Scena Cetăţii. Cititorii ZIUA de CLUJ au apreciat iniţiativa şi au afirmat, într-o serie de mailuri şi comentarii adresate redacţiei, că Dealul Cetăţuii ar putea deveni un punct de atracţie al oraşului, singura condiţie fiind legată de implicarea autorităţilor locale în valorificarea zonei. De exemplu, ec. Lucian Fanea a enumerat şi câteva puncte bune şi slabe, după participarea la manifestarea organizată de OAR-T. "Prezenţa publicul la eveniment a lăsat mult de dorit. Cu siguranţă unul din factori a fost slaba mediatizare, dar factorul principal cred că a fost dezinteresul maxim manifestat de administraţia locală clujeană de-a lungul anilor faţă de această locaţie. Doar în preajma alegerilor de fiecare dată sunt propuneri şi proiecte care mai de care mai fanteziste cu privire la posibilităţile de investire, dar, după alegeri totul se dă uitării şi la fiecare 4 ani o luăm de la capăt. Trebuie să recunosc că nici eu nu am fost de foarte multă vreme, trei - patru ani sus pe Cetăţuie, dar lucrurile negative pe care le-am remarcat sunt cu mult mai multe decât cele pozitive. Dintre lucrurile bune aş remarca: panorama extraordinară cu care îţi pot încânta privirea şi zona verde destul de bine întreţinută. Dintre lucrurile negative am remarcat - pavajul uzat şi neîntreţinut, iluminatul slab al zonei, multe becuri arse, rupte, clădirile vechii cetăţi aflate în paragină maximă, lipsa băncilor. Ar fi interesant de amenajat un funicular care să te ducă din centru, peste Someş până sus la crucea de pe deal, montarea de binocluri, telescoape, crearea unei fântâni arteziene şi a unor trasee pentru căţărare şi mers pe jos", a apreciat cititorul.

Concurs internaţional pentru salvarea Cetăţuii

"Tema finală pentru o competiţie privind un obiectiv cum e Cetăţuia trebuie gândită de specialişti. Ideea de concurs este foarte binevenită şi ar fi cazul să facă şi Clujul aşa ceva, având în vedere că alte oraşe, cum ar fi Braşovul, au făcut astfel de concursuri pentru amenajarea de spaţii publice. Ideal ar fi să se realizeze un concurs internaţional. Acolo trebuie făcute amenajări foarte serioase, consolidări geotehnice. Reabilitarea unei astfel de zone ia ani buni de lucru, nu se rezolvă prin câteva propuneri care să mai cosmetizeze zona. Trebuie rezolvate relaţia cu oraşul, accesele. Se punea la un moment dat chiar problema corelării cu amenajarea Someşului. Aşa ceva nu se face printr-o acţiune pompieristică. Cetăţuia este un dar natural extrem de important, un element turistic excepţional cu un astfel de punct de belvedere, un obiectiv de prim rang al oraşului, care trebuie tratat cu toată seriozitatea. Primăria trebuie să înţeleagă foarte clar că este vorba de o chestiune extrem de serioasă, care nu se rezolvă prin simple amenajări sau în urma unei şcoli de vară de câteva săptămâni", a atras atenţia arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre specialiştii care au militat în ultimii ani pentru punerea în valoare a zonei.

Trei secole de veghe asupra Clujului

Zona Cetăţiii este cuprinsă între străzile Drăgălina şi Şerpuitoare, Augustin Bunea şi Călăraşilor, şi respectiv strada Cetăţii, este vorba în fapt de fosta cetate de tip Vauban, avizată în 1713 de Consiliul de Război de la Viena. Construcţia fortificaţiei a fost finalizată în 1735. O dată cu construcţia hotelului Belvedere, în 1965, au fost demolate clădirile de pe latura sudică a cetăţii, astfel că doar două dintre cele trei porţi, şi doar câteva dintre clădirile interioare ale cetăţii, sunt păstrate acum. Cetatea de tip Vauban a Clujului a fost urmată de cetatea mult mai amplă de la Alba Iulia, acum restaurată complet cu bani europeni. "În prezent zona se află într-o stare deplorabilă", arată angajaţii Primăriei. "Scările şi aleile sunt distruse aproape complet şi acoperite de vegetaţie, lipsesc stâlpii de iluminat, coşurile de gunoi şi mai ales băncile, iar porţile cetăţuii au devenit depozite pentru gunoaie şi adăpost pentru oamenii străzii", susţine sursa citată.

Sursa: ziuadecj.realitatea.net