Vechile fabrici ale Clujului s-au închis rând pe rând, lăsând libere terenuri în zone bune ale oraşului pentru afaceri imobiliare şi servicii. În cele mai fericite cazuri, producţia a fost relocată, dar a rămas la scară mult redusă

Fabrica specializată în producţia de mobilier masiv Libertatea a rămas cu 10 angajaţi şi o singură secţie funcţională, până la epuizarea stocului de mobilier. Compania şi-a schimbat anul trecut proprietarul, iar în 2012 unitatea din zona gării începe procesul de transformare: fosta fabrică va fi parţial demolată, o parte din clădiri vor fi renovate, dar platforma îşi schimbă destinaţia: din unitate de producţie în centru tehnologic, cu spaţii de birouri şi zone publice. Conducerea susţine că producţia nu moare, dar încă nu a anunţat o strategie clară în acest sens. Un lucru e cert: dacă va mai exista, producţia se va realiza în altă formulă în raport cu trecutul fabricii. 

“Căutăm variante de relocare, nu am renunţat la ideea de a continua producţia. Am şi păstrat o parte din utilaje. Se va căuta o altă abordare, fiindcă cea pe care a mers Libertatea nu mai e sustenabilă. Cel mai important e nu atât să găsim o nouă locaţie, cât să identificăm o nişă de piaţă viabilă”, a explicat Nina Moldovan, reprezentanta proprietarilor. Unitatea de producţie nu va avea nevoie de mai mult de 20 de angajaţi. Înfiinţată în urmă cu 142 de ani, fabrica şi-a început activitatea producând piane vieneze, sub denumirea de Întreprinderea Comercială Industrială. 

În 1949, prin comasarea mai multor unităţi producătoare de mobilier se constituie fabrica Libertatea, cu patru secţii de producţie. După 1950 se construiesc noi facilităţi, iar în 1969 este renovată şi se creează alte capacităţi de producţie. Libertatea a devenit companie privată în 1994, anul trecut fiind preluată de subsidiara unui fond de investiţii cipriot controlat de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, fost director general adjunct al companiei Rompetrol. Fribourg Development, subsidiară deţinută de fondul privat Fribourg Investments, deţine 90% din companie.

Libertatea este doar unul dintre cazurile recente dintr-un şir de reconversii ale fostelor platforme industriale. Multe dintre fabricile oraşului au “căzut” în faţa noilor tendinţe conturate la Cluj: imobiliare şi servicii. Pe vârf de piaţă imobiliară, fosta fabrică Tricotaje Someşul a fost demolată pentru a lăsa loc unui complex mixt de birouri, mall şi hotel, care nu a mai fost construit. În august 2009 societatea anunţa disponibilizarea a 145 de angajaţi, conducerea companiei invocând reducerea cu până la 70% a comenzilor. Societatea a rămas la vremea respectivă cu 70 de angajaţi. în 2007, după vânzarea terenului din zona centrală a municipiului, fabrica s-a relocat pe Bd. Muncii, într-o hală de 5.000 mp şi încă 700 mp de birouri.

Tot cu teren în zona centrală, afacerea producătorului de textile Flacăra s-a “rupt” în urmă cu câţiva ani: utilajele şi oamenii au ajuns la o altă companie, iar terenul a fost vândut. În urma divizării LCS Conf (fosta Flacăra), în 2006, au rezultat LCS Conf, LCS Imobiliar şi LCS Comercial. Proprietarul societăţii Jolidon Cluj, Gabriel Cîrlig, a anunţat în decembrie 2006 că a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la LCS Conf. Omul de afaceri a preluat activitatea productivă şi pe cei 1.100 de angajaţi, dar nu şi activele imobiliare. în martie 2008, nemţii de la LBBW Immobilien au preluat terenul de 18.000 mp, printr-o tranzacţie care s-a ridicat la 18 milioane de euro. Nici proiectul imobiliar ce ar fi trebuit să se ridice pe locul fostei fabrici de confecţii încă nu a fost demarat.

O soartă similară de separare a producţie de activele imobiliare a avut-o fosta fabrică de dulciuri Feleacul. Amylon a cumpărat în 2008 liniile de producţie şi mărcile producătorului clujean, pentru 500.000 de euro, de la foştii proprietari Călin şi Octavian Buzoianu. Pe terenul de pe str. H. Barbusse se află acum în lucru un proiect de birouri. Conducerea societăţii Napochim a anunţat în primăvară planuri de relocare şi de valorificare a terenului deţinut în apropierea zonei centrale. Nu se renunţă la producţie, spun proprietarii. Compania a încheiat anul trecut o cifră de afaceri de 7,1 milioane şi pierderi de 4,5 milioane. Napochim a anunţat în urmă cu câteva luni concedierea a 66 dintre cei 102 salariaţi. Producţia va fi relocată pe str. Luncii, unde societatea are o bază, pentru reducerea cheltuielilor. “Fabricile nu îşi mai au locul în centrul oraşului. Terenul va fi valorificat printr-un proiect imobiliar”, a explicat noua conducere a Napochim.

Sursa: ziuadecj.realitatea.net